Artìculos


Unu grupu de pessones de giudu, chi at traballadu a su progetu “Caràteres e istruturas fonèticas, fonològicas e prosòdicas de sa limba sarda” ponende in fatu a una chirca de s'Universidade de Casteddu - Dipartimentu de Filologia Literadura e Linguìstica finantziada cun sa lege regionale sarda n. 7/2007 annualidade 2010, at creadu  unu sistema de sìntesi vocale fintzas pro su sardu. Mancari siat unu protòtipu custu imbentu permitit a sos elaboradores de chistionare in sardu partende dae un'iscritu. Sos inglesos lis narant “Text To Speech” chi diat chèrrere narrere “Dae s'Iscritura a su Chistionu”.
Inoghe lu podes provare http://sintesa.eu/sc/prototipo/

Gràtzias a su traballu de una deghina de pessones su sardu como faghet parte de cussas setanta limbas chi oe tenent unu sintetizadore, s'unu pro chentu de sas limbas de totu su mundu.

Su progetu de su sintetizadore no est perfetu e nemmancu concruidu, manu a manu chi s'andat a in antis s'at a acontzare su carrigu, ma custos traballos sunt fundamentas de importu pro su sardu de eris, de oe e de unu cras.


__________________________________________________________


ISCOLA “DE” E “IN” SARDU: NORMA COMUNA E DIALETOS
de Diegu Corràine

EJA, santandria de su 2014 / Tempus Nostru 

Gràtzias a sas leges in vigore, mescamente sa 482/99, s’iscola dat sa possibilidade de imparare “su” sardu e sas matèrias (totus) “in” sardu.
In sas iscolas de sas biddas in ue su sardu l’allegant, bastat a sighire a praticare sa variedade de su logu, orale e iscrita, faeddada dae sos pitzinnos. Ca sos dialetos si podent iscrìere totus! Bastat a istabilire ite grafia bi cheret pro trascrìere fonemas particulares.
S’in casu, est su maistru chi devet fàghere cada isfortzu pro addatare su limbàgiu suo a su de sos iscolanos.

A cadaunu su limbàgiu suo
Sigomente su sardu est una limba chi assegurat s’intercumprensione a pare in su territòriu linguìsticu suo, maistros e iscolanos ant a pòdere impreare cadaunu su limbàgiu suo.
Siat comente si siat, su maistru devet fàghere imparare sa currispondèntzia de sa variedade locale (orale e iscrita) cun sa norma iscrita generale, comente podet èssere sa LSC.

Sa comodidade de sa norma
In biddas in ue s’italianu est sa limba chi imparant in famìlia, a sos pitzinnos, e a sos babbos e mamas chi no ischint su sardu, lis at a pàrrere de comodidade manna a imparare deretu sa norma iscrita generale, chi ant a pòdere pronuntziare cun pagas reguleddas de cunversione. A imparare unu limbàgiu locale, difatis, bi cheret su matessi isfortzu chi bi cheret pro imparare una norma generale.

Libros e materiales didàticos
E sos libros e materiales didàticos? Unos cantos materiales los podent ammaniare, finas in sas variedades locales, maistros e professores chi los podent imprentare cun unu fotocopiadore o imprentadoras laser.
Cunforma a su dinare a disponimentu e a su cumbèniu, b’ant a èssere libros iscritos in variedade locale (de matèrias locales) e in sa norma generale (sos àteros).
Ma, a su sòlitu, libros e entziclopedias in pabiru, pro resones econòmicas e de economia de iscala, no at a cumbènnere a los iscrìere in sa variedade locale, ma in sa norma generale.
In prus de su materiale in pabiru, sas tecnologias de sa Rete internet podent cunsentire de iscrìere testos in cada variedade locale o sighende una norma iscrita ebbia, generale pro totus, ma cun sas pronùntzias locales.
Est craru chi, prus est generale e costante s’iscritura e prus at a crèschere s’intercumprensione e intercambiabilidade de sos documentos, e sa lestresa pro los lèghere in totu sa Sardigna.
Totu ideas, custas, chi semus narende, iscriende e repitende dae dècadas, ma chi sa disinformatzione, interessada a ispartzinare venenu, cuat o deformat!

03/11/2014
__________________________________________________________


CANDO IN ISCOLA S'IMPARAIAT SU SARDU
de Frantziscu Casula
Tradutzione lìbera de Enrico Mura - Responsàbile de s'Isportellu Linguìsticu


Pagos ischint chi in sas iscolas de Sardigna s'imparaiat sa cultura, s'istòria e sa limba sarda e custu capitaiat, mancari pàrgiat istranu, pròpiu cando b'aiat su fascismu chi a pustis si faghet su peus nemigu de s'Ìsula.

Dae su 1922 a su 1924 Giuseppe Lombardo Radice, unu pedagogista de balore e diretore generale de cussa chi beniat mutida Istrutzione primaria e populare de su Ministeru de s'Iscola de Giovanni Gentile, aiat dadu sa possibilidade de usare sas limbas regionales in sos libros gràtzias a su progetu “Dal dialetto alla lingua” chi rispetaiat sas diferèntzias intre sas regiones italianas e faghiat in manera de aere prus simpre s'imparu e s'isvilupu intelletuale de sos dischentes printzipiade dae sa limba de cada die: pompiade·bos fintzas, semper de Giuseppe Lombardo Radice, su libru de giudu “Lezioni di Didattica” (s'ùrtima editzione de su 1970 est una versione anastàtica).

Su 17 de santandria de su 1923 benint aprovados sos programmas noos pro sas iscolas elementares e in Sardigna pro s'annu iscolàsticu 1924/25 benint pigados in cunsideru libros de medas iscritores e intre de custos unu de importu mannu est “Sardegna - Almanacco per ragazzi” de Pantaleo Ledda.

Cun custu libru intraiat in sas iscolas elementares de s'Ìsula totu s'universu culturale sardu: sa cultura materiale, sas risorsas de s'economia sarda, sos traballos de semper (pastores, massajos, minadores, piscadores, sos traballos in sas salinas e in sas abbas termales), sa cultura immateriale cun sa literadura in primis, sa geografia, s'istòria, dae su comintzu de sa tziviltade nuràgica a sas invasiones de àteros pòpulos, sos òmines e feminas prus famados comente a Amsìcora e Mariano IV, Eleonora d'Arborea e Leonardo Alagon, Giovanni Maria Angioy e Gianbattista Tuveri, Grazia Deledda e Montanaru e àteros de mancu mentovados ma gasi e totu de importu, gente chi at fatu s'istòria de sa Sardigna faghende·la manna e rica comente la connoschimus.

Custos sardos numenados tando, oe los connoschimus ebbia proite ant tituladu carchi carrera o pratza o iscola: penso a Sigismondo Arquer s'intelletuale de Casteddu cundennadu e mortu brusiadu in su fogu in Ispagna pro more de s'Incuisitzione; o a sos òmines de sa batalla contra sos frantzesos de su 1793 Vincenzo Sulis e Domenico Millelire. O penso a su bosincu Nicolò Canelles su primu chi a batidu in Sardigna s'imprenta; a su dutore de Arbus Pietro Leo, chi at agiudadu a faghere de sa meighina sarda una meighina moderna; s'istòricu Pietro Martini, intre sos chi ant fundadu s'istoriografia de s'ìsula; archeològicu e linguista Giovanni Spano (s'iscritore de su ditzionàriu sardu-logudoresu); Salvator Angelo de Castro de Aristanis, chi at traballu pro faghere in modu chi totus sas biddas de Sardigna esserent tentu sas iscolas elementares. E non dia acabbare de numenare àteros ammentados in custu libru.

Sa limba sarda, paris cun s'istòria, est sena dùbbiu sa protagonista de su libru de Pantaleo Ledda: bi sunt totus sas variantes de sa limba ma b'ant fintzas su Gadduresu e su Sassaresu. Unu Sardu iscritu in poesia, una pro cada istajone, sardu usadu in sas preigadorias, in sas cantzones, in sos ditzos e in sos mutos, in sos berbos, pro giogos de paràulas, duru duru e anninnias, in sos giogos, in sas paristòrias. Una manna e rica traditzione culturale, mescamente orale, una sabidoria antiga chi a sos sardos at dadu agiudu e at fatu de ghia in totu s'istòria issoro.

De Sardigna b'ant sas tzitades, sos logos e sas biddas, sas festas, sos traballos, massimamente sos de campagna: s'aròngiu, su semenòngiu, su messòngiu, su triulòngiu, s'ortu, sa binnenna e su pane. Ma fintzas sa pisca, mescamente sa de su tonno. Custu libru de iscola rapresentaiat pro sos dischentes de sas primas tres classes de sas elementares un'imparu lestru ma de contivìgiu de cultura e economia sarda.

A dolu mannu, custu bentu liberadore poderat pagu tempus e sa cultura e sa limba sarda in iscola comintzant a abbentare: su regime fascista a pustis aere mortu Matteotti s'est afortigadu e bintu at s'idea de aunire, aparisare, interrare totus sas diferèntzias e dae tando comintzadu ant a domare totus sos chistionaiant una limba diferente dae s'italianu: in cussu tempus benit proibidu de chistionare in limba sarda e proibas sunt sas garas de poesia a bolu. Su Fascismu a printzìpiu de su 1930 e pro sos annos chi sighint, cun s'idea imperialista e autarchica, at a tentare de che cantzellare totu su chi est “civiltà regionale e regione”. Sos fascistas che parant italianos ebbia e sa paràula “locale” si faghet minetza de su chi cheriant pàrrere e essere.

De cussos annos (1933) est sa briga in supra de sa limba sarda intre Gino Anchisi, unu giornalista de s'Unione Sarda, e Montanaru su poeta nostru de Sos cantos de sa solitudine. Anchisi trubaiat Montanaru a iscriere in Italianu ca, naraiat issu, unu poete mannu teniat su diritu de essere letu e connotu in foras de s'Ìsula e agiunghiat chi sa “poesia dialettale” fiat una cosa foras dae su tempus e bènnida fiat s'ora de che l'interrare.

Montanaru aviat rispostu, in sas matessi pàginas de su giornale, chi pro sos dialetos non fiat galu arribadu su tempus de tocare sa campana a mortu. Non galu cuntentu Anchisi sighiat su tirritè narende chi sos dialetos fiant concruende sa bida issoro e a curtzu a morrere fiat sa regione e totu: <<Morta o moribonda la regione, è morto o moribondo il dialetto>>.

Cicitu Masala at a iscriere: <<Est mortu su Fascismu ma sa limba sarda, bene o male, at sighidu a si campare>>. E su libru de Pantaleo Ledda, mancari esseret frutu primidiu o segutzianu, si pulidu dae sa retòrica natzionale italiana fascista patriotarda e italotzentrica diat serbire galu, fintzas pro faghere imparare sa limba sarda.
__________________________________________________________
23/06/2014

Micheli Còntini: Sa LSC, «Una norma ortogràfica de su sardu, pro l'impreare in sa publicatzione bilìngue de totu sos documentos ufitziales de sa regione»


Intervista

www.tempusnostru.it

__________________________________________________________

"Aiace" in sardu

La Nuova Sardegna

__________________________________________________________

Limba sarda: atividades in sas iscolas de Torpè, Lodè e Pasada

La Nuova Sardegna

____________________________________________________

Limba sarda: cursu bàsicu pro 80 pessones.

Sas dimandas iscadint su 31 de santugaine

L'Unione Sarda

____________________________________________________


LSC e Bilinguismu Creschet in sas provìntzias de Casteddu, Campidanu de Mesu e Carbònia Igrèsias.

La Nuova Sardegna

____________________________________________________


Sa Die Europea de sas Limbas si festat in totu s'Europa.
tres addòbios in Sardigna.
pro lèghere s'artìculu  bae a su situ de su giornale:

La Nuova Sardegna


_____________________________________________________


Corongiu: «Sardo, lingua normale ma schiava dei pregiudizi»
Intervista cun su Diretore de su Servìtziu limba sarda de sa Regione: «No est unu misturitu de dialetos...
pro lèghere s'artìculu  bae a su situ de su giornale:

La Nuova Sardegna

Nessun commento:

Posta un commento